A deveni părinți este ca și o investiție pe termen lung: trebuie să fiți pregătiți să investiți mult mai mult în copii decât primiți, cel puțin pentru un timp. Având în vedere cerințele societății în care trăim, fericirea cuplurilor își începe declinul din momentul în care devin părinți. De altfel, devine mai rău înainte de a deveni mai bine. Pe termen lung, a fi părinte este “locul de muncă” cel mai plin de satisfacții din viața ta.
Începând cu cititul povestirilor și până la educarea valorilor, părinții exercită o influență enormă asupra dezvoltării copiilor lor. Ele nu sunt, totuși, singurele influențe, mai ales după ce copiii încep școala.
Este deosebit de important ca parinții să fie cei care le dau copiilor un start bun în viață, dar este, de asemenea, important pentru parinți să recunoască faptul ca copiii vin pe lume cu propriile lor temperamente, și este de datoria părinților să îl pregătească pe copil să ia contact cu lumea, în care acesta o să devină independent. În această lume care se schimbă în ritm alert, a fi părinte pare să însemne a fi în pas cu moda și cu modul de viață în eternă schimbare, însă nevoile de dezvoltare ale copilului, așa cum au fost ele delimitate de știință rămân relativ stabile.
Adulților le revine sarcina de a veghea la satisfacerea acestor nevoi și nu la îndeplinirea unor dorințe care adesea le maschează și le deformeză.
Lumea adulților se concentrează adesea în jurul copilului în termeni de intenționalitate, de bune intenții, de dorințe binevoitoare fără a-i înțelege așteptările existențiale. Să fii alături de copilul tău de-a lungul dezvoltării înseamnă adesea renunțare, depărtarea de planurile făcute, de propriile dorințe, pentru a-l însoți pe copil acolo unde este el, acolo unde alege să se dezvăluie.